10 practici zilnice pentru FERICIRE

Targetul nostru, al tuturor, este să atingem fericirea – ”starea de mulţumire sufletească intensă şi deplină” (conform Dicţionarului explicativ al limbii române). Şi ce facem în acest sens? Ne complicăm viaţa elaborând strategii care ar trebui, chipurile, să ne aducă ţinta mai aproape. Inutil, ba chiar contraproductiv. Fiindcă fericirea este chiar aici, sub ochii noştri. Eventual ascunsă sub rutina cotidianului. Rămâne doar să privim rutina cu alţi ochi şi cele mai comune ocupaţii, gesturi, sentimente de zi cu zi ni se vor dezvălui drept ceea ce sunt: nişte paşi spre fericire.

1. Meditaţia

Este calea de acces la fericire confirmată de studii ştiinţifice serioase. Un exemplu din multe altele – o echipă de cercetători a Universităţii din Wisconsin a făcut următorul experiment: a ataşat un număr impresionant de electrozi de craniul unui practicant al tehnicilor de meditaţiei, recomandat inclusiv de corespondenţa pe care o poartă cu Dalai-Lama. Undele gama emise în timpul meditaţiei au indicat un nivel foarte înalt al nivelului de fericire.
Concluzia: 15 minute de meditaţie pe zi, ideal integrate în ritualul matinal, netezesc drumul spre ”starea de mulţumire sufletească intensă şi deplină”.

2. Gratitudinea

Este un sentiment de recunoştinţă, tradus prin preţuirea a ceea ce ai (o atitudine mentală aleasă benevol, în detrimentul tentaţiei de a-ţi plânge de milă pentru tot ceea ai putea crede că îţi lipseşte). Când nutrim sentimentul de gratitudine (faţă de cineva sau ceva), nu mai este loc în noi pentru sentimente negative – furie, de exemplu; ranchiună, de pildă… Ne simţim dintr-o dată mai bine, dovadă că ”practicarea” gratitudinii sporeşte nivelul de fericire. Logic: suntem mai puţin frustraţi, mai deschişi, mai optimişti, mai puţin ataşaţi de bunurile materiale. Doar în aparenţă ciudat, studiile arată că această disciplină este practicată mai mult în ţările sărace…
Concluzia: exersează zi de zi – găseşte minimum trei lucruri pentru care eşti recunoscător. Concentrează-te asupra lor şi lasă zâmbetul care înfloreşte pe faţa ta să te invadeze.

3. Satisfacţia

În strânsă relaţie de rudenie cu gratitudinea, se referă la arta de a fi satisfăcut cu ceea ce ai, fără să te compari cu alţii.
Concluzia: fii mulţumit cu ceea ce posezi, fără ca asta să te împiedice să evoluezi (în plan spiritual, întâi de toate).

4. Frazele pozitive

Sunt stimulante şi când (sau mai ales când) ţi le serveşti singur, nu doar când le rostesc alţii.
Concluzia: poţi scrie mici fraze pozitive pe un post-it pe care îl aplici pe uşa frigiderului, pe marginea desktopului, pe geamul auturismului. Poate fi o mantră, un citat, o frază care te priveşte personal sau nu neapărat. Dar te ajută să fii mulţumit, te motivează, te face să râzi sau doar să zâmbeşti, îţi aminteşte un moment frumos. Caută şi vei găsi!

5. Râsul

Nu mai are nevoie de prezentare: râsul este o excelentă tehnică de respiraţie şi eliberează endorfine – hormonii stării de bine şi analgezicul 100% natural. Clădeşte optimismul, stimulează capacităţile intelectuale şi elimină anxietatea. Este remediul complet antistres.
Concluzia: exersează începând cu un zâmbet. Dar unul adevărat, care pune în mişcare toţi muşchii feţei. Citeşte texte amuzante, mergi la spectacole de comedie, străduieşte-te să faci glume cât mai des şi de calitate cât mai bună – oamenii se vor strânge în jurul tău şi, după cum bine ştii, succesul social este o altă sursă de fericire.

6. Echilibrul

Despre echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională vorbim. Dintre muncă şi relaxare, mai pe şleau. Oricât de mult ţi-ar plăcea ceea ce faci şi oricât de plăcuţi ar fi colegii, serviciul singur n-o să te facă să fii un om fericit. Trebuie să îţi rezervi timp pentru tine, fiinţa ”de după cele opt ore de program”. Nu-ţi serveşte la nimic să ai o carieră strălucită, mulţi bani şi… nici o persoană cu care să împarţi orele libere.
Concluzia: organizează-te ca să câştigi timp pentru tine şi pentru familia ta. Lasă la serviciu grijile serviciului – acasă sunteţi doar tu cu cei dragi ţie. În cea de a doua jumătate a vieţilor voastre, cea care aduce adevărata fericire.

7. Anturajul

Numai cine nu a avut ghinionul să lucreze/trăiască printre oameni posaci, sau răuvoitori, sau… sau… nu ştie cât de mult contează anturajul. Şi-i dorim nici să nu afle! Pentru cei care au aflat, însă…
Concluzia: este că, dacă lucrezi într-un mediu deprimant, trebuie să compensezi petrecându-ţi timpul liber alături de oameni pozitivi. Ai amici sau membri de familie pesimişti? Redu frecvenţa întâlnirilor cu ei (altfel rişti să te molipseşti de la ei).

8. Lumina

Lumina zilei are un impact esenţial asupra gradului de fericire.
Ea reglează ceasul biologic, somnul, sistemul cardiovascular, producţia unor hormoni importanţi: melatonina (responsabilă cu stările de oboseală şi cu pierderea vigilenţei, este secretată atunci când nu suntem expuşi la lumina zilei) şi cortizolul (secretat sub efectul luminii, menţine starea de veghe şi buna dispoziţie).
Concluzia: când deprimarea îţi dă târcoale, ai câteva soluţii – un week-end prelungit sau chiar o vacanţă într-o zonă însorită, un set de şedinţe de luminoterapie…

9. Atitudinea

Emoţiile şi atitudinea sunt într-o relaţie biunivocă: se influenţează reciproc. Ai văzut cum arată un om deprimat: umerii căzuţi, spatele curbat, privirea în pământ. Şi unul fericit: ţanţoş, cu zâmbetul aninat în colţul gurii.
Concluzia: manipulează relaţia – spatele drept, zâmbeşte, gesticulează când vorbeşti, priveşte spre orizont, nu în pământ. Fii motivat, dansează, cântă. Ştiu, nu este simplu când în sufletul tău plouă sau ninge, dar crede-mă, dă rezultate extraordinare! Este ca atunci când nu ai nici un chef să faci sport, fiindcă eşti prea obosit. Dar trebuie. Şi faci. Iar la final nu te mai recunoşti: eşti plin de energie şi de bună dispoziţie. Programează-te aşadar pe fericire adoptând postura corespunzătoare.

10. Copiii

Bun, se ştie: copiii pun prea multe întrebări, trag de tine ca să le ţii isonul la joacă şi când ai chef şi timp, şi când nu ai. Reprezintă, pentru adulţii din jurul lor, un ”job full time”, fără week-enduri şi vacanţe. Dar au ceva magic: se minunează de orice. Nu sunt atât de serioşi (plicticoşi?) ca noi. Râd mult. Îi umplu de fericire chiar şi cele mai simple lucruri. Sigur, par de pe altă planetă.
Concluzia: vino pe planeta lor. Petrece cât mai mult timp în compania lor. Ca să te molipseşti de bucuria lor de a trăi. Copiii nu complică lucrurile şi nu-şi bat capul aşa cum facem noi. De aceea prezenţa lor are un efect atât de benefic asupra stării noastre de spirit. Parcă redevenim noi înşine copii, lăsăm în urmă grijile, ne abandonăm râsului, jocului, bucuriei de a trăi.
Aşadar, să înceapă distracţia! Ne suflecăm mânecile, ne punem şorţurile de bucătărie şi preparăm, cei mari alături de cei mici, prăjituri, bomboane, cremă de zahăr ars. Le savurăm alături de un pahar de suc proaspăt, pregătit tot în echipă, la storcătorul de fructe. Ieşim afară ”săne dăm cu sania” sau să încingem o partidă de fotbal, în funcţie de anotimp. Ne întoarcem în casă şi încingem o cursă de maşinuţe sau îmbrăcăm păpuşile. Alături de copiii noştri, ne lăsăm pradă copilului din noi. Maaamă!, ce grozavă e viaţa privită prin ochii lui!

Sursa www.aimgroup.ro