2020 EPIC sau când viitorul nu mai e previzibil
Suntem la un prag fără precedent în istoria umanitățîi, într-un moment de salt uriaș în conștiință și nu seamănă cu nimic din ce știm sau am auzit că s-a întâmplat în trecut pe planetă. Ne creăm pas cu pas ca fiinte noi, pe un pământ nou, ca nouă conștiință și nouă umanitate.
Suntem pregătiți pentru asta, am cerut asta. Și, da, am așteptat acest moment.
Este o curățare profundă a pământului de energiile și comportamentele care nu îi mai servesc și, mai mult, care au fost folosite pentru distrugere. În loc să murim împreună cu planeta, avem ocazia să renaștem împreună cu ea. De data aceasta, lăsându-ne spațiu reciproc, pentru transformare, regenerare, vindecare, creație.
E important să înțelegem lucrurile de la un nivel mai înalt, să avem o perspectiva mai amplă a ceea ce trăim în acest an 2020 EPIC (cum l-am numit încă dinainte să înceapă), pentru a rămâne în echilibru și a contribui cu ce suntem, pentru noi, pentru ceilalți și pentru pământ.
Dacă întrăm în frică, este ceea ce va face posibilă doar supraviețuirea, luarea de la capăt a unor programe vechi, în mod identic. Le recreăm pe acelea, fără a lăsa posibilitatea ca ceva nou să apară. Or, ceva vechi nu mai e posibil. Înapoi nu mai putem merge. Nici dacă vrem. Și poate că de aceea se simte totul atât de inconfortabil- am pierdut rețetele vechi, nu mai funcționează lucrurile așa cum știam noi.
Și senzația pe care o vom experimenta cel mai des, de fapt și motivul apariției fricii deseori, este disconfortul și lipsa de liniaritate. Nu mai avem în fața ochilor un viitor previzibil. Iar asta, pentru cei care nu au idee despre ce vorbesc, este înspăimântător.
Suntem în momentul încheierii unui ciclu de mai multe cicluri, suntem la capăt de drum și de aceea acum e posibil să simțim, de fapt unii simt de ani buni, alții de niște luni, că se închid etape, capitole, că întrăm pe tot felul de drumuri înfundate sau că se elibereraza programe și acumulări emoționale cine știe cât de vechi și cât de întinse în neam și în subconștientul colectiv.
Așadar, anul acesta, dar și cei care vin, sunt despre înnoire, doar că acum nu mai este doar despre o înnoire individuală, ci despre o transformare în masă.
Tot cerul, așa cum arată acum configurațiile planetare, strigă la noi să ne trezim, să avem încredere și să mergem! Natura îi ține isonul și ne îndeamnă la emoții elevate, schimbare de perspectiva și de valori. Ne înnoim ADN-ul pur și simplu, pentru a face posibilă creșterea nivelului de conștiință pe planetă.
Și, da, poate părea înfiorător ce se întâmplă, dar, pe de altă parte, trebuie să înțelegem că unele suflete vor, au ales să plece și să contribuie la restabilirea echilibrului energetic.
La nivel de suflet, noi nu putem fi niciodata victime, ci știm exact ce alegem și când. Faptul că am uitat, că aici, pe Pământ am căzut într-un somn profund și am luat de bună iluzia realității văzute prin ochii noștri și percepută prin filtrele minții sau ale emoțiilor corpului nostru (toate aceste lentile pentru realitate fiind limitate și perene) nu înseamnă că un suflet nu are alegere sau că decide altcineva, fizic, când pleacă de aici.
E un fel de selecție și triere care se face acum, pe criterii de conștiință și energie. Nu mă refer la faptul că numărul oamenilor pe pământ este prea mare și că resursele sunt insuficiente, ci rămân în planul energetic și spun că e o calibrare de care pământul și noi toți avem nevoie, pentru a putea pași în era care se apropie, despre care tot vorbim în limbaj astrologic și nu numai, și care arată că o era a luminii, cooperării și creației.
Foto: www.planview.com