Atitudinea inutilă

Doi oameni pot să manifeste atitudini diferite faţă de aceleaşi experienţe. În momentul în care manifestă o atitudine similară faţă de aceeaşi experienţă, între ei se formează o legătură puternică. Atitudinea este contagioasă şi – pentru că este înrădăcinată în interpretarea emoţională a experienţelor – ea poate fi distorsionată şi modelată – în sens pozitiv sau negativ.

Ce se întâmplă atunci când oamenii îşi pierd controlul şi cad pradă mâniei? Înfăţişarea lor este beligerantă (limbajul trupului)) tonul vocii este aspru, iar cuvintele lor sunt ameninţătoare. Prezenţa lor îţi provoacă teamă. Acesta este un exemplu de atitudine inutilă. De câte ori nu vi s-a întâmplat să vedeţi părinţi nervoşi care îşi ceartă copiii pentru că au răsturnat bananele de pe rafturile unui supermarket? De câte ori nu aţi întâlnit vânzătoare plictisite, complet dezinteresate de munca lor? Sau doctori nerăbdători şi irascibili? Toate acestea intră în categoria atitudinilor inutile.

Nu susţin că este un lucru bun sau rău: vreau doar să subliniez faptul că – din punctul de vedere al procesului de comunicare – mesajul pe care aceşti oameni doresc să-l transmită are de suferit. Asta în cazul în care doresc să transmită vreun mesaj. Şi chiar despre asta este vorba. Atitudinile inutile sunt caracteristice oamenilor care nu ştiu ce vor să obţină de pe urma procesului de comunicare.

Gândirea oamenilor se bazează pe termeni negativi precum „Nu vreau” în locul celor pozitivi – „Vreau”, iar atitudinea lor reflectă acest lucru. O frază de genul „Nu mai vreau ca şeful să ţipe la mine” este însoţită de o atitudine complet diferită faţă de o situaţie în care spui „Vreau postul şefului meu” sau „Vreau să fiu promovat”. În mod similar, o propoziţie de genul „M-am săturat să vând cravate toată ziua” transmite imaginaţiei noastre o atitudine şi un set de semnale cu totul diferite faţă de cazul în care spui „Vreau să mă aflu la cârma unei nave de pescuit în portul Honey Harbor”.

Imaginaţia este cea mai puternică forţă de care dispunem – mai puternică decât voinţa. Gândiţi-vă la asta! Imaginaţia proiectează experienţe senzoriale în mintea noastră prin intermediul limbajului imaginilor, sunetelor, sentimentelor, mirosurilor şi gusturilor. Imaginaţia distorsionează realitatea. Poate să acţioneze în avantajul sau în detrimentul nostru. Ne poate face să ne simţim minunat sau îngrozitor. Aşadar, cu cât furnizăm imaginaţiei noastre informaţii mai bune, cu atât ne putem organiza mai bine gândirea, atitudinile şi viaţa.

Nicholas Boothman

Sursa: Cum să construieşti relaţii personale – Editura AMALTEA

Imagine: http://www.theimaginativeconservative.org