ComuniCrearea BaniVersului

Nu ştiu ce m-a apucat,

Anul ăsta m-a mâncat…,

Şi în loc de scărpinat,

Nişte „workshopuri” am inhalat.

Mi-o fi venit de la lună? De la stele?

De la Soare şi alte cele?

Habar n-am. Cert este că făcui neşte chestii-trestii anul acesta, de-mi stă mintea pe loc.

După ani şi ani, cam aşa, de vreo jumătate de viaţă, mi-a ieşit pe gură un porumbel numit ZEN. Şi nici nu a zburat bine, că s-a şi indeplinit. Şi dă-i şi “TRĂIEŞTE VIAŢA”, normală şiavansată, prin “RELAŢII ADEVĂRATE”, pentru că “EU POT” să îmbrac orice ţoală din “GARDEROBA mea ASTRALĂ” şi pot prin “ComuniCreare” să îmi schimb “BaniVersul” şi să devin “MAGICiAN”.

Şi prin toată călătoria asta, o trăire din Bucovina şi ComuniCrearea mi-au mai luat din zgomotul produs de sonerie. Cu alte cuvinte m-au pus şi pe silent, dar cu vibraţiile pornite. Şi asta a venit cumva, la pachet cu ascultarea.

În prima duminică de septembrie din anul de pomină 2017, mă apuc să dau cu mesajele prin toate zările. Care vrei să ieşi pe undeva? Unul şi una erau ieşiţi deja prin alte zări, unul şi alta nu au vrut să iasă, alte trei ar ieşi şi n-ar ieşi. Pe la 7 întrebaţi m-am oprit. Şi mi-a venit de m-am suit în cărătoarea cu motor şi patru roţi şi m-am transportat într-o altă ţară, una din Argeş, unde e linişte şi pace, dintotdeauna. În ţara asta merg de dinainte de a mă fi născut, dar de abia acum îmi dau seama că avem porţi ecologice automate, care funcţioneză perfect. Tragi un claxon şi cineva le deschide cu bucurie, mai ales când apare o maşină cu număr de Bucureşti. Poate că de aia se deschid cu bucurie. “Mă Bucureşti că ai venit pe la noi.” Cu alte cuvinte există porţi bucuroase şi zâmbitoare, porţi vii, care funcţionează cu energie, dar nu electrică.

Nici nu mă cobor bine din căruţa modernă, că începe ploaia.

Ai venit cu ploaia? – zice unchi-miu.
Am venit să ud grădina. Şi ca să fie treaba treabă, ud peste tot. Ce faceţi? Cum lucraţi?
Intrăm în tura de noapte. Pe la 5 plecam. – zice mătuşă-mea.
La ţară ploaia te trage la leneveală, drept pentru care mă aţipesc oleacă. Între timp ei pleacă la serviciu. Şi pleacă şi ploaia cu ei, dar Soarele nu. El ramâne să se joace cu norii. Eu intru în grajd să vorbesc cu calul. Şi începe să mă miroasă, să vină înspre mine. Ciudat… Până mai ieri nu mă băga în seamă, iar acum ceva s-a schimbat. Cred că la mine, nu la el.

A doua zi, mă apucă ascultarea la cafeaua de dimineaţă, iar unchi-miu se apucă să vorbească. (Eu eram în plin BaniVers şi aveam de răspuns la nişte întrebări, la care nu îmi veneau răspunsurile.) Şi începe să povestească nişte lucruri despre viaţă, din alea de-ţi stă lacrima în ochi. Din toata ascultarea mi-am dat seama că banii cumva vin la tine atunci când îi ceri sau când ai nevoie de ei. Ai mei la ţară, acum vreo 10 ani, aveau o căruţă şi nu aveau un job stabil nici unul. Lucrau pe ici pe colo, cu calul, căruţa etc. Acum, pentru ca au avut nevoie, au 3 maşini pentru 4 persoane şi 4 joburi. Nici ei nu se vedeau aici. Şi a rămas şi calul şi căruţa. “Mi-a zis unul să vând calul. De ce să vând calul, pentru că el mi-a dat mie de mâncare când eu nu am avut bani. Acum, eu de ce să nu îi dau lui? Îl ţin cât o trăi el. Dacă fumam un pachet de ţigări/zi cheltuiam 15 lei. Un balot de trifoi costă între 12 si 15 lei...” Out of this world. Cu alte cuvinte, ia de aici răspunsul la întrebările tale, pentru că ştiam că faci un curs pe linie, pardon în linie… pardon, online. Aiurea, nu ştia nimic.

Am observat că, oamenii care trăiesc la ţară, cel mai des se plâng de lipsa banilor. Dar, spre deosebire de focusaţii metropolitani, plângerea nu e profundă, e de suprafaţă. E ceva de genul: „N-avem bani. Hai să bem o bere, că ne-om descurca noi cumva.”

Banii sunt energie. O primeşti şi o dai mai departe. La fel ca şi altele. Şi pot veni din mai multe locuri, nu doar de unde crezi tu că ar putea veni. Păi ce? Îndrăgosteala ştii de unde vine? Odată te păleşte de nu te vezi. Cu siguranţă ţi-ai dorit-o, dar habar nu ai de unde vine. What goes around comes around.

Mie cam aşa îmi merge în fiecare zi, de când cu scărpinarea cea mare. Vouă cum vă merge?

Andy BUNdy