De la reactie la raspuns

Reactia vine de la ganduri, iar raspunsul e intelegere. Reactia vine din trecut; raspunsul e intotdeauna in prezent. Insa, in mod obisnuit, noi reactionam - avem deja totul de-a gata in interior. Cineva face ceva si noi reactionam de parca s-ar fi apasat un buton. Cineva te insulta, si te superi - asta s-a intamplat si inainte, se inatampla la fel tot timpul. Este aproape la fel ca un buton: cineva apasa pe el, tu te superi. Nu astepti nici o clipa, nu analizezi nici o clipa situatia - pentru ca situatia ar putea fi diferita.

Persoana care te insulta s-ar putea sa aiba dreptate. Ea n-a facut decat sa-ti dezvaluie un adevar, si de asta te simti insultat. Sau s-ar putea sa n-aiba deloc dreptate, s-ar putea sa fie o persoana rautacioasa. Insa tu trebuie sa analizezi persoana - daca are dreptate, trebuie sa-i multumesti, pentru ca ti-a aratat ceva. A aratat compasiune fata de tine, a demonstrat ca iti este prieten spunandu-ti un adevar. S-ar putea ca adevarul sa doara, dar asta nu e vina lui.
Sau, s-ar putea sa fie doar prost, ignorant. Fara sa stie nimic despre tine, i-a scapat ceva. In cazul asta n-ai de ce sa te superi, omul n-are dreptate. Atata timp cat ce spune el nu e adevarat, n-ai de ce sa te enervezi. Poti sa razi de absurditatea celor spuse de el, de ridicolul afirmatiei lui.

Sau, persoana e doar rautacioasa, asa e felul ei. Insulta pe toata lumea. Nu are ceva cu tine in mod special, este pur si simplu ea insasi, atata tot. Asa ca nu trebuie facut nimic. Asa e persoana respectiva, si cu asta basta!

Cineva l-a insultat pe Buddha. Ananda, discipolul lui i-a spus: "Eu m-am suparat foarte tare, iar tu n-ai scos o vorba. Cel putin trebuia sa ma lasi pe mine sa spun ceva. L-as fi pus la punct." Buddha a raspuns: "Ma uimesti. Mai intai m-a uimit el, iar acum ma uimesti tu. Ce a spus el este total lipsit de relevanta. N-are nici o legatura cu noi, asa ca de ce sa ne preocupe? Dar tu ma uimesti si mai mult. Te-ai suparat foarte tare, esti manios. Asta e o prostie. Sa te pedepsesti pentru greseala altcuiva e o prostie. Tu te pedepsesti. Linisteste-te: Nu trebuie sa fii suparat - supararea e ca un foc care mistuie. De ce iti arzi sufletul? Daca el a comis o greseala, de ce te pedepsesti tu?". Insa noi reactionam.

Am auzit o anecdota.
Un barbat ii spunea unui prieten:
- Ca sa-i fac pe plac sotiei mele, m-am lasat de fumat, de baut si de jucat carti.
- Asta trebuie sa o faca foarte fericita, a aspus prietenul.
- Ba nu e, Acum, de fiecare data cand incepe sa vorbeasca, nu gaseste nimic de spus.

Oamenii traiesc mecanic, traiesc precum robotii. Daca sotia te cicaleste intruna sa nu mai fumezi, si tu crezi ca ea va fi multumita daca te lasi de fumat, te inseli. Daca fumezi e nefericita, daca te lasi de fumat, tot nefericita va fi, pentru ca atunci n-o sa aiba pretext sa te cicaleasca.
O femeie mi-a spus ca nu vrea ca sotul ei sa fie perfect. "De ce?" am intrebat-o. "Pentru ca imi place la nebunie sa-l cicalesc". Daca sotul ar fi perfect, ce s-ar face ea? Ar fi in incurcatura.
Uita-te bine la tine, uita-te la altii, si ai sa vezi ca va comportati intr-un mod mecanic - inconstienti, ca niste somnambuli.
Reactia este a mintii; raspunsul este al non-mintii.

Osho

Sursa:Inteligenta - Reactioneaza creativ la prezent, Pro Editura si Tipografie
Imagine: www.desktopwallpapers4.me