Decembrie: E vremea pentru lumină, speranță, bucurie și magie
Se aude și la voi? Ssssssssst......Auziți? În liniștea sufletului se așează și se simte deja clinchet de clopoței... Începe timid cu straie de omăt și ger luna lui decembrie... E vreme de lumină și de sărbătoare! O, ce veste minunată...
Sărbătorim prima lună a iernii cu bogăția ei de tradiții și de simboluri. Nu ar ajunge cerneala dintr-o călimară să scriem despre toate cele care se întâmplă în această lună în cer, pe pământ și între ele sau în noi!
Numele său vine de la cuvantul latinesc "decem", zece, pentru că era a zecea lună în calendarul roman. Grecii i-au dăruit numele lui Poseidon, zeul mărilor, al furtunilor și al cutremurelor, iar în tradiția populară, se numește Undrea, Indrea sau Andrea, pentru că păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
Primiți cu colindul? Din an în an sosesc mereu, la geam cu Moș Crăciun, e ger nebun, e drumul greu, da-i obicei străbun...
Toate sărbătorile acestei luni pregătesc, sfârșitul și începutul, vorbesc despre lumină, Soare, naștere și renaștere. Și cum îi șade bine unei luni de sărbătoare, încă din primele zile ne întâlnim cu Sfântul Nicolae, despre care știm că sărmanilor le era tată, săracilor, milostiv, ajutător celor năpăstuiți și tuturor mare făcător de minuni.
Legenda spune ca Soarele, plictisit de același drum și supărat de tot ce vede pe Pamant, încearcă mereu să fugă, dar nu reușește pentru că Sfântul Nicolae îl păzește trainic.
Și poate că nu este deloc întâmplător faptul că numele lui Moș Crăciun, - Santa Claus vine de la numele olandez al Sfântului Nicolae...
Din bătrâni se povestește,
Că-n toți anii negreșit
Moș Crăciun pribeag sosește
Niciodată n-a lipsit!
Ce încântare să te poți bucura ca un copil fie doar și pentru câteva clipe! Ce încântare să te poți întoarce la lumea minunată din interiorul tău acolo unde se clădesc visele, speranțele și minunile, acolo unde trăiește magia si unde cu puțină iubire se poate schimba viața. Ce încântare să mai poți crede în povești, să le dai viață cu credința și bucuria curată a unui suflet de copil. Câtă încântare și putere, stă în lumina unei stele, a fiecărui suflet ca poate fi o stea.
Steaua sus răsare, ca o taină mare...
Ce binecuvântare, ca după un an de muncă, cu toate ale sale, să îți rezervi clipe în care să te uiți cu ochi de copil la viața de adult...
Scoală gazdă din pătuţ, florile dalbe,
Şi ne dă un colăcuţ, florile dalbe...
Că ne-oi da sau nu ne-oi da, rămâne de vazut!
Călătoria continuă și pe lângă recunoștința că ne-am fost aproape și speranța că ne vom mai fi, îți mulțumesc pentru drumul parcurs, văd lumina din noi și împărtășesc cu tine bucuria acestui spațiu.
Să ai o lună Decembrie, plină de lumină, speranță, bucurie și magie!
Autor: Roxana Alexe
----
🌐 Facebook 🌐 Instagram