Duminica Floriilor- credințe populare

În a şasea duminică din Postul Paştelui creştinii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele.

Intrarea Domnului în Ierusalim inaugurează ultima săptămână din viaţa Sa pământească. Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor.

Există mai multe credințe populare legate de Florii:

Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie. Aceasta este una din cele mai importante superstiții de Florii.

Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.

Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite.

În unele zone ale ţării, locuitorii care țin cont de numeroase superstiții de Florii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi.

În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi.

Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor; Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.

Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate, potrivit unei importante superstiții de Florii. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

De Florii se obişnuieşte să se facă “de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Înaintea sărbătorii, fetele care cred în superstiții de Florii obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

De asemenea, una dintre aceste superstiții de Florii spune că părinţii trebuie să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Aproape 1,5 milioane de români îşi serbează onomastica de Florii, peste 635.000 dintre aceştia sunt bărbaţi, iar mai mult de 855.000 femei, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne. Statisticile existente, la nivelul Direcţiei pentru EvidenţPersoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc astăzi onomastica poartă numele de Florin, Florea, Viorel şi Florian. Din totalul româncelor sărbătorite, majoritatea poartă numele de Florica, Floarea, Florina, Florentina şi Viorica.

În duminica Floriilor vor fi aniversaţi şi românii cu nume mai rar întâlnite, precum: Trandafir – 2.418, Bujor – 1.550, Floricel – 928, Mărgărit – 699 şi Crin – 204.

Din totalul româncelor care se sărbătoresc de Florii, 146.268 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 92.668 – Florica, 87.202 – Floarea şi 79.753 – Florina.

Totodată, vor fi aniversate, duminică, şi femeile care poartă numele de flori, precum: Garofiţa – 2.972, Iris – 2.196, Anemona – 858, Micşunica – 626, Romaniţa – 533, Panseluţa – 444 şi Crizantema – 303.

Sursa: Renasterea.ro