Fă-ți treaba bine acolo unde ești
Există fantezii, există vise. Și există un soi de nefericire întreținută prin gândul că nu ești acolo unde ar trebui să fii. N-ar fi o problema că gândeșți așa, dacă asta nu ți-ar atinge toate acțiunile și alegerile zilnice, deci și rezultatele și, în definitiv, chiar șansa că într-o bună zi să ajungi la una din destinațiile plăsmuite de mintea ta, oricât de ciudată sau absurdă și nemeritată ar părea.
Există mulți oameni care merg la locul de muncă ales, supărați, frustrați, cu gândul că nu sunt în locul potrivit, nu primesc banii meritați, nu sunt respectați etc. Așa de ocupați cu aceste gânduri, încât uită de ce sunt în locul ăla și ce ar putea face să aiba viață mai ușoară. Abordează orele de program ca și când sunt un chin, o închisoare, un ceva din care vor să scape mai repede și cu viață. Uitând că orele alea, zilele alea sunt însăși viață lor. Atât de mulți oameni se cred în locul nepotrivit, încât ne tratăm unii pe alții cu frustrarea aferentă și cu mâhnirea pe chip cât casa, aproape învinovățindu-ne din priviri, unii pe alții, pentru cine suntem și ce alegem.
Tu, cel care te ocupi ca hainele din magazinul x să ajungă la oameni. Și tu, cel care faci ca oamenii să fie mai frumoși dându-se pe mâinile și priceperea ta, și tu cel care te asiguri că oamenii primesc mâncarea cea mai bună pe masă, la restaurantul la care te-ai angajat de bună voie... și noi toți, indiferent ce facem și ce lucrăm, realizăm oare că suntem unde suntem și că am putea, spre binele nostru și al tuturor, să facem cât mai bine ce facem, acolo unde facem?
Și că putem termina cu mofturile astea de copil razgaiat căruia i-am furat jucăria, și cu fețele de victimă? Oare putem înțelege că nu îi e de folos nimănui graba asta de a termina lucrurile mai repede, indiferent cum? Și că avem ceea ce suntem și facem? Oare înțelegem că nu ajungem într-un loc mai bun, dacă cel în care deja suntem este mereu văzut ca greșit? Că e un non-sens să cerem să fim onorați, dacă noi înșine nu ne onorăm respectând ceea ce facem, oamenii pentru care facem și mai ales pe noi înșine?
Mulți spun că locul în care sunt nu e pentru ei, că ei ar vrea să lucreze cu oameni, să ajute oamenii, să facă și să dreagă pentru oameni. Păi eu nu cred că este ceva de făcut pe lumea asta care să nu fie făcut pentru oameni. Nu cred să fie ceva ce să nu poată fi adus la rang de artă. Și nu cred că e ceva nevaloros în a servi, indiferent cum o faci. Că despre asta e vorba. Să servim. Noi toți asta facem. Indiferent de formă. Dar ca s-o facem bine, e nevoie de ceva mai multă generozitate. De bun simt, de respect, de asumare.
Nu, nu există scuze pentru felul în care ne facem treaba. Nu există jumătăți de măsură, mai ales când în continuu spui că vrei mai mult. Dacă vrei mai mult, fă mai mult! Fă ce poți mai bine acolo unde eșți chiar acum. Sau pleacă. Poate cineva mai potrivit va veni în locul tău. Și poate că tu vei înțelege care e locul tău.
Nicoleta Svârlefus
https://www.nicoletasvarlefus.ro/programe