Ii permiti sa fie cine este? Libertatea in relatii

"Fa ce vrei! Dar... tine cont de parerea mea. Altfel, ma supar, te sanctionez, te tin minte, iti voi plati cu aceeasi moneda." Asta par sa-si comunice deseori cei  aflati intr-o relatie de cuplu. Se agata unul de celalalt, isi pun piedici, se judeca reciproc. Nu se pot exprima liber, de teama reactiilor celuilalt. Incep sa se inchida, sa se ascunda, sa fie din ce in ce mai putin din ce pot fi.

Cand permiti sa fii lipsit de libertate, constrans si ingradit, incetezi sa te exprimi pe tine si incepi sa functionezi prin celalalt. Cauti sa fii aprobat, sa intri in gratii. Alegerile nu mai sunt ale tale, ci sunt contrafacute. Tu nu-ti permiti sa fii asa cum simti, sa-ti impartasesti sentimentele, dorintele, visele, de teama reactiilor celuilalt. Nici el n-o mai face, ca sa poata obtine ce-si doreste: control. In timp, in loc sa creasca si sa se dezvolte impreuna, sa se cunoasca si sa se apropie, permitandu-si sa fie  cine sunt, se impiedica unul de celalalt, se instraineaza de ei insisi, ingropand sentimente in fiecare zi. Si ajung sa se intrebe, intr-o zi, ce cauta unul langa celalalt, ce-si doresc, ce-i bucura, de ce nu mai sunt conectati, de ce nu mai simt si nu mai au bucurie.

Cum ar fi relatia ta, daca ti-ai permite sa fii cine esti, si i-ai permite celuialt sa fie cine este, in totalitate? Cum ar fi daca ai renunta la judecati

Orice alegere a partenerului nu este altceva decat o alegere. El alege ce crede ca e mai bine pentru el in acel moment. In loc sa interpretam o alegere cu care suntem in dezacord, ca pe o lipsa de iubire, e mai valoros sa recunoastem ca asta nu este decat un program vechi si ca orice dorinta de a schimba pe cineva, orice asteptare sau conditie nu face decat sa ne indeparteze de sansa intregirii sinelui si experimentarii iubirii pure.

Treaba noastra e cu noi insine. Nu trebuie sa ne agatam de cineva, asteptand mereu confirmari ale iubirii. Niciodata nu va fi destul, iar noi vom aluneca pe panta neiubirii de sine, tot mai mult. Asadar, sa recunoastem ca orice tendinta de a pune conditii sau de a lipsi pe cineva de libertate este de fapt o oglindire a faptului ca nu ne simtim bine cu noi, nu ne iubim indeajuns si nu ne oferim noua insine libertate. 

Tu cum te simti langa partenerul tau? El cum se simte langa tine?

O relatie nu inseamna constrangere, chiar daca modelul relational pe care l-am invatat, preluat, vazut in jur, arata exact contrariul. Foarte multi oameni se tem sa intre in relatii pentru  ca au vazut atatea cupluri in care cei doi s-au lipsit reciproc de libertate. Doi oameni nu pot creste si evolua armonios daca se leaga unul de celalalt. Doua pasari nu pot zbura daca isi leaga aripile una de cealalta. Dar pot avea un zbor minunat una alaturi de cealalta. Se pot desparti si reintalni, fiecare urmandu-si drumul ales.

Un partener iti va dori tot mai mult prezenta si iti va acorda tot mai multa atentie si te va iubi tot mai mult, cand renunti la a-l constrange, la a-i cere, a pretinde. Cand renunti sa ceri dovezi. Cand alegi sa te ocupi doar de iubirea pe care Tu o poti oferi si primi. Oricine vrea sa se simta liber. Si tu vrei asta, desi uneori manifesti exact contrariul.

Inima ta vrea libertate, in timp ce ego-ul tau vrea pe cineva de care sa se lege, spre care sa indrepte toate fricile si care sa fie cauza tuturor neimplinirilor.

Doi parteneri nu trebuie sa aleaga mereu aceleasi lucruri sau sa urmeze un drum identic din toate punctele de vedere. Fiecare are dreptul la propriile alegeri, indiferent daca acestea il includ si pe celalalt sau nu. Pentru ca fiecare este responsabil doar de propriul drum. 

Relatii fericite, tuturor!

Nicoleta Svârlefus