Matrix

Momente de genialitate, sau mai corect de revelatie, au existat in toate domeniile, de-a lungul timpului. A existat un Aurel Vlaicu si asa a fost posibil zborul, care astazi, e ceva atat de obisnuit. A existat un Antonio Gaudi si astazi liniile curbe in constructii sunt ceva banal. A existat un Nikola Tesla si prima lui transmisie wirelless, iar astazi, nu mai putem concepe viata fara internet. 

In literatura, si mai apoi in cinematografia science-fiction, acolo unde limita realitatii nu a fost atat de stricta, au existat cateva momente definitorii, prin care omenirea a avut parte de “preview"-uri la multe din lucrurile, care aveau sa devina peste ani, atat de mult, parte din vietile noastre.

Cu siguranta va amintiti nume ca: H.G. Wells (The War of the Worlds), Robert Heinlein (Stranger in a Strange Land), Kim Stanley Robinson (Red Mars), Frank. Herbert (Dune), Isaac Asimov (Foundation Trilogy), Arthur C. Clarke (Rendezvous with Rama), Connie Willis (Doomsday Book), Ray Bradbury (Fahrenheit 451), Philip K. Dick (Do Androids Dream of Electric Sheep?), William Gibson (Neuromancer), ca sa amintesc doar cateva din titlurile revolutionare ale literaturii de fictiune. Sa nu uitam, ca e vorba de anii '50-'80, si multe dintre concepte ca "cyberspace", time travel", "zero gravity life", "alien invasion", “androids”, nu aveau nici o corespondenta in realitate. 

In acelasi fel s-a desfasurat revolutia filmelor SF. Va vine sa credeti sau nu, primul film SF revolutionar a fost productia germana “Metropolis" (1927), urmat de "2001: A Space Odyssey" (1968), “Solaris" (1972), “ET"(1977), "Star Wars" (1977-2005), “Alien" (1979), "Blade Runner" (1982) si bineinteles  "The Matrix" (1999). Si acestea sunt doar o mica parte din cele care au spart barierele imaginatiei. Filme, pe care acum, dupa mai mult de o jumatate de secol, cred ca le putem considera adevarate “profetii”.

Dar, haideti sa ne intoarcem in zilele noastre. Priviti cu atentie imaginea de mai sus. Partea din stanga, e privelistea care se vede noaptea, dintr-un hotel, in New York. In dreapta, e celebra imagine din Matrix. Puse una langa alta, imaginile aproape se contopesc. 

Acolo, in New York, matricea a fost pentru prima data, dincolo de imaginatie, o senzatie reala. Da, traim intr-o matrice. Realitatea noastra e o iluzie, pe care mintea ne-o prezinta. Experimentam realitatea, exclusiv prin prisma interpretarilor pe care mintea noastra le face. 

Primim informatii despre ceea ce e in jurul nostru, prin cele cinci simturi. In creier, sunt prelucrate imagini vizuale, olfactive, tactile, auditive si continut, in functie de matricea noastra personala. Pe care am primit-o la nastere cu arhiva ADN-ului parintesc, in care sunt stocate in afara de gene, toate emotiile, fricile si bucuriile stramosilor nostri. La aceasta "biblioteca" informationala, am adaugat experientele noastre din copilarie (de care nu ne mai prea amintim acum), invataturile, experientele si emotiile proprii. Asa arata in acest moment matricea noastra personala. Prin filtrul ei, vedem noi realitatea. Si fiecare dintre matricile noastre personale, este un patratel din matricea universala. Structura acesteia se modifica in fiecare secunda, cu fiecare noua traire de-a noastra. Va amintiti, desigur, senzatia de curgere a cifrelor si literelor din Matrix. Fiecare dintre noi, e o cifra. O litera.

Dar, pe langa “zestrea” din structura ADN-ului nostru, in el e stocat si potentialul maxim care poate fi obtinut din resursele noastre genetice si experentiale. Si probabil ca acest potential, in cel mai rau caz tinde spre infinit. 

Intrebarea este: "E mai bine sa ramanem inconstienti intre limitele patratelului nostru?", sau nu cumva "A venit timpul sa deschidem ochii, la imaginea de ansamblu, si sa vedem cum fiecare gand si actiune a noastra modifica matricea?"  

Poate ca raspunsul e in fiecare dintre noi si poate nu avem nevoie sa asteptam urmatorul film pentru a-l afla. Cred ca, daca diminetile noastre ar incepe cu intentia de a avea o zi in pace, bucurie, si iubire, iar seara, inainte de culcare, atunci cand tragem linia, clipele noastre petrecute in bucurie, pasiune si ganduri curate, le depasesc pe cele petrecute in tristete, judecata, ura, violenta, Matricea va arata ca un copac inflorit. Sau... in loc de cifre si litere, din matrice vor curge siruri de fulgi frumosi de zapada :).

Ibolya Beres

Sursa: Ibolyaberes.blogspot.ro