Nasterea emotiilor

Alaturi de miscarea gandirii, desi nu in totalitate separata de ea, exista o alta dimensiune a egoului: emotia. Aceasta nu inseamna ca intotdeauna gandirea si emotiile tin de ego. Ele se transforma in ego doar atunci cand va identificati cu ele si astfel preiau complet controlul asupra voastra, cu alte cuvinte atunci cand ele devin "eu".

Organismul fizic, corpul vostru are propria lui inteligenta, asa cum o are organismul fiecarei forme de viata. Iar inteligenta aceasta reactioneaza la ceea ce spune mintea, reactioneaza la gandurile voastre. Asadar, emotia este reactia corpului la mintea voastra.

Inteligenta corpului este, desigur, inseparabila de inteligenta universala, este una din nenumaratele manifestari ale acesteia. Ea ofera o coeziune temporara atomilor si moleculelor care formeaza organismul vostru fizic. Ea reprezinta principul organizator din spatele activitatilor tuturor organelor corpului, transformarea oxigenului si hranei in energie, bataia inimii si circulatia sangelui, protejarea corpului de catre sistemul imunitar impotriva virusurilor si bacteriilor, transformarea informatiei senzoriale in impulsuri nervoase care sunt trimise creierului, unde sunt decodate si reasamblate intr-o imagine interioara coerenta ce reda realitatea exterioara. Toate acestea, impreuna cu mii de alte functii simultane, sunt perfect coordonate de inteligenta. Nu voi conduceti corpul, inteligenta o face. Ea este responsabila si de reactiile organismului la mediul inconjurator.

Acest lucru este valabil in cazul oricarei forme de viata. Aceeasi inteligenta a adus planta la forma fizica si apoi s-a manifestat sub forma florii care a aparut din planta, floarea care isi deschide petalele dimineata pentru a primi razele soarelui si le inchide la venirea noptii. aceeasi inteligenta se manifesta in Gaia, fiinta vie complexa care este planeta noastra.

Aceasta inteligenta da nastere unor raspunsuri instinctive din partea organismului fata de orice amenintare sau provocare. Ea produce in animale reactii ce par inrudite cu emotiile omenesti: furie, teama, placere. Aceste raspunsuri instinctive ar putea fi considerate forme primordiale de emotii. In anumite situatii, oamenii raspund in mod instinctiv, in acelasi fel ca animalele. In fata pericolului, cand este amenintata supravietuirea organismului, inima bate mai repede, muschii se contracta, respiratia se accelereaza in vederea pregatirii pentru lupta sau fuga.

Frica primordiala. Cand omul este incoltit, un val instantaneu de energie intensa ii da trupului o putere pe care nu o avusese inainte. Furia primordiala. Aceste raspunsuri instinctive par inrudite cu emotiile, dar ele nu sunt emotii in adevaratul sens al cuvantului. Diferenta fundamentala dintre un raspuns instinctiv si o emotie este urmatoarea: un raspuns instinctiv este raspunsul direct al corpului la o situatie exterioara. In schimb, o emotie este raspunsul corpului la un gand.

Indirect, o emotie poate fi de asemenea raspunsul la o situatie sau intamplare reala, dar va fi un raspuns la intamplarea vazuta prin filtrul interpretarii mentale, filtrul gandirii, adica prin intermediul conceptelor mentale de bun si rau, placut si neplacut, eu si al meu. De exemplu, probabil ca nu veti avea niciun fel de emotii cand vi se spune ca a fost furata masina cuiva, dar atunci cand masina e a voastra, e de asteptat ca va veti supara. Este uimitor ce volum de emotii poate genera un mic concept mental ca "meu/mea".

Desi este foarte inteligent, corpul nu poate face diferenta intre situatia reala si gand. El reactioneaza la fiecare gand ca si cum ar fi realitate. El nu stie ca e vorba despre un simplu gand. Pentru corp, un gand ingrijorat, temator inseamna "sunt in pericol", iar el raspunde in consecinta, chiar daca in acest timp stati culcati intr-un pat cald si confortabil. Inima bate mai repede, muschii se contracta, respiratia se accelereaza. Se formeaza un cumul de energie, dar din moment ce pericolul nu este decat o inventie a mintii, energia nu gaseste nici o supapa. O parte din ea se indreapta din nou spre minte si hraneste gandurile anxioase, sporindu-le intensitatea. Restul de energie devine toxic si stanjeneste functionarea armonioasa a corpului.

Eckhart Tolle

Sursa: Un pamant nou, Ed. Curtea Veche
Imagine: www.josephinewall.co.uk