Nevoia de a ști că...

Călătorind și experimentând și alte forme de exprimare și manifestare spirituală, am observat tendința generală de a împuternici pe altcineva sau altceva pentru viață și sensul ei. Căutăm să prindem în plasă esența care fuge și scapă de cele mai multe ori, neprinsă și nevăzută. Vrem să permanentizăm ceva ce este dinamic, viu și conectat. Ne putem uita la: partener pe viață, casă pe viață, job pe viață și altele...

În EST, chiar dacă au și ei dogmele lor, abordează realitatea mai indiferenți, mai detașați, haotici și totusi într-o formă mai prezenți. 

"IT IS WHAT IT IS!" și de aici îți continui călătoria. Cam așa pun ei problema.

Uitându-mă și la noi, mai din VEST, am descoperit niște nevoi, transmise și moștenite cumva...ca OM. 

Și din Vest cu Est, cam pe astea le-am întâlnit.

Nevoia de a ști că cineva te veghează...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva te vede...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva are răspunsurile...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva te va ajuta...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva este mai bun...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva este mai mare...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva te iubește...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva te judecă...în afară de tine.

Nevoia de a ști că cineva are puterea...în afară de tine.

Nu-mi sunt străine aceste nevoi și cred că nici societății. 

Si mă întreb...

Totul în afară...și nimic din interior? 

Și dacă îți mai trece prin minte că poți să schimbi lumea de afară fără să îți vezi propriul cer...poate e timpul să privești mai mult în Universul din interiorul tău! 

De Lună Nouă, ca o floare să fim!