Problemele sunt un semn de viaţă

Problemele sunt un semn de viaţă. Ba chiar aş merge până acolo încât as sugera că sunteţi cu atât mai viu cu cât aveţi mai multe probleme. Cel care are, să zicem, zece probleme mari, serioase este, pe acest temei, de două ori mai viu decât bietul personaj nenorocit şi apatic care are doar cinci probleme.

Iar dacă nu aveţi nici un fel de problemă, vă avertizez că vă aflaţi în mare pericol. Sunteţi gata sa predaţi ştafeta şi nu o ştiţi. Cel mai bun lucru pe care l-aţi putea face ar fi să vă duceţi imediat în camera dumneavoastră, să închideţi uşa, să îngenuncheaţi şi să vă rugaţi Domnului: „Doamne, ajută-mă; ce se întâmplă, nu mai ai încredere în mine? Dă-mi nişte probleme!"

Te miri de felul în care a evoluat această ţară mare şi liberă. Ne tragem din nişte oameni grozavi care au avut probleme, ba chiar din belşug. Dar se plângeau ei şi se jeleau şi se târau prin viaţă în patru labe, cerând umili vreunei aşa-numite guvernări binevoitoare să aibă grijă de ei? Ba bine că nu! S-au proptit solid pe picioare si şi-au văzut singuri de drum.

Şi au construit cel mai puternic sistem economic din istoria lumii, unul care a pus la dispoziţia unui număr mare de oameni mai multe bunuri şi servicii decât s-au văzut vreodată în lunga viaţă a omenirii pe Pământ.Să se fi stins acea rasă? Să fi ajuns aceasta pe punctul în care suntem atât de superficiali în gândire, încât să credem că suntem maltrataţi de cruda soartă, o dată ce avem de rezolvat unele probleme?

Strămoşii noştri erau filozofi. Ştiau că probleţmele sunt inerente în structura Universului. Aşa e dat. Ei au înţeles că scopul Creatorului este să facă oameni, oameni puternici, oameni înalţi, dotaţi cu ceea ce este necesar pentru a rezista vicisitudinilor existenţei umane, faptelor aspre de viaţă petrecute pe Pământ, fără să dea înapoi şi să cedeze, tratând în schimb totul în mod creator şi direct.

Strămoşii noştri ştiau, fiindcă gândeau filozofic, că nu poţi face oameni puternici decât prin luptă. Te întreţii mental şi spiritual opunând o rezistenţă puternică greutăţilor, obstacolelor, suferinţei. Aceasta este valoarea de disciplină a unei probleme în dezvoltarea cuiva. Ii amplifică puterea de înţelegere, tăria şi capacitatea generală de a trăi în mod constructiv.

Răposatul Charles F. („Şeful") Kettering, reputat cercetător, a recunoscut aceste trei fapte când şi-a lipit pe peretele laboratorului de la General Motors un afiş cu câteva cuvinte scrise pentru ajutoarele lui, ca şi pentru el însuşi: „Nu veniţi la mine cu succesele voastre; mă slăbesc. Aduceţi-mi problemele; acestea mă întăresc."

De fapt, poţi afla multe despre starea sănătăţii tale mentale observându-ţi reacţia la probleme. Dacă te vaieţi şi te înverşunezi şi te plângi de tratamentul „nedrept" la care eşti supus, adoptând o atitudine de felul „de ce eu?", poate că nevoia de ajutor este evidentă. Dacă însă accepţi cu calm o problemă, ca fiind parte a ţesăturii vieţii, şi crezi că o poţi întoarce în avantajul tău şi în acelaşi timp ai convingerea că îi poţi face faţă, atunci se pare că mintea este sănătoasă. De aici accentul pe care îl punem pe principiul „Spune «pot» şi vei putea".

Dr. Norman Vincent Peale

Sursa: Spune „pot" si vei putea! - Editura Curtea Veche

Imagine:www.insightsforprofessionals.com