Relaţii iluminate
În acest moment există foarte puţine relaţii sănătoase pe Pământ. Cu toţii avem probleme din copilărie şi din vieţile anterioare, care ne influenţează capacitatea de a fi complet prezenţi alături de o altă fiinţă umană. Dacă permitem acestor probleme să ne controleze şi să ne împiedice comunicarea cu ceilalţi, vom fi blocaţi pentru totdeauna în tipare şi comportamente relaţionale disfuncţionale.
Din experienţa mea, se pare că este aproape esenţial ca trebuie să înveţi cum să fii singur/ă, înainte de a te afla în intimitate cu altcineva într-o manieră sănătoasă şi împlinitoare. Durata acestei „căutări de suflet” diferă de la o persoană la alta. Totuşi, majoritatea dintre noi merge la una din cele doua extreme. Fie sărim de la o relaţie la alta fără nicio pauză între relaţii, fie ne petrecem singuri cea mai mare parte a vieţii, fiindu-ne teamă „să sărim în apă”.
O persoană nu poate aştepta să atingă o stare de „perfecţiune”, pentru a intra într-o relaţie. Un suflet poate avea nevoie să înveţe lecţii cu privire la a fi singur timp de mai mulţi ani, dar, în cele din urmă, acel suflet va avea nevoie să aiba experienţe care se găsesc numai într-o relaţie cu altcineva.
Ca să avem o relaţie realmente iluminată, este necesar să ne oprim din a ne proiecta propriile probleme asupra celeilalte persoane. Trebuie să ne aumăm responsabilitatea pentru propriile noastre sentimente şi sa ne exprimăm aceste sentimente în mod deschis şi sincer. Daca persoana (sau persoanele) din viaţa noastră nu pot (sa nu vor) sa ne accepte aşa cum suntem, - cu toate sentimentele noastre omeneşti -, atunci, de obicei, înseamnă ca noi nu putem sau nu vrem să ne acceptam aşa cum suntem.
Odată ce dobândim suficient de multă apreciere de sine şi respect de sine pentru a ne accepta în întregime, putem atrage un partener care se acceptă pe sine în întregime. Totuşi, este posibil să nu atragem imediat partenerul perfect. Aceasta este din cauză că adesea atragem pe cineva care oglindeşte problemele pe care tocmai le-am rezolvat de curând. Acest suflet ne va atrage în viaţa sa pentru că suntem suficient de avansaţi pentru a da o mână de ajutor în linii mari, dar nu atât de avansaţi încât sa fim total incompatibili.
Dacă ascultăm de sinele nostru mai înalt, vom crea întenţionat relaţiicare ne maximizează creşterea, până când suntem suficient de vindecaţi, încât sa creăm o relaţie menită, în primul rând, co-creaţiei şi ludicului.
Cheia unei relaţii reuşite este comunicarea. Starea naturală a fiinţelor umane este de a comunica telepatic. Totuşi, până când ne vom întoarce la starea noastrâ naturală, este necesar să nu mai presupunem că cealalta persoană ne ştie nevoile şi dorinţele. Este necesar să fim dispuşi să ne arătăm vulnerabili şi imperfecţi, pentru a ne putea vindeca. De asemenea, este necesar să fim dispuşi să spunem „nu” oricui nu este dispus să ne accepte vulnerabilitatea şi imperfecţiunea. Este necesar şa avem un simţ clar al propriilor graniţe, şi al graniţelor partenerului nostru.
În cupluri, este necesar să existe atât individualitate, cât şi uniune. A fi singur şi a fi împreună sunt realităţi simultane; adică acestea sunt prezente tot timpul, în funcţie de dimensiunile realităţii la care ne-am concentrat atenţia. Dacă ne vindecăm relaţiile, ne vindecăm propria lume. Căci în realitate, ne aflăm în relaţie cu peste 5 miliarde şi jumătate de oameni. Şi într-adevăr, iubirea este cheia.
Sal Rachele
Sursa: Viaţa la frontiera cunoaşterii – Editura Proxima Mundi
Imagine: haimchar.files.wordpress.com