Sunt bărbați și bărbați...
Sunt bărbaţi în sensul real al cuvântului, alţii sunt în curs de devenire, iar alţii au depus armele bărbăţiei lor şi se complac doar în masculinitatea trupească, a cărei raţiune şi simţire au căzut cădere jalnică pe un plan secundar. Despre cei ce sunt bărbaţi în sensul real, nu sunt prea multe de spus, e ca tăcerea dintre două cuvinte, ea nu poate fi descrisă, doar se observă, doar se simte. Despre cei care încă nu au ajuns să îşi recunoască bărbăţia lăuntrică din ei, se poate spune foarte multe. Iar despre cei care au depus armele, şi mai multe.
Bărbaţii din prima categorie primesc toate provocările vieţii cu braţele deschise. Cei care încă sunt pe cale, merg înainte, dar adeseori rătăcesc drumul şi îşi prind sufletele în patimi carnale sau spirituale. Cei resemnaţi însă, s-au identificat cu tristeţea şi cu neputinţa şi pare că nimic nu i-ar putea scoate din veşnica depresie şi fugă de ei înşişi. Dar pentru fiecare bărbat există un timp care vine în momentul în care există îndeajuns de multă deschidere în asumarea alegerilor şi a puterii sale interioare...
Sunt bărbaţi doar cu numele, doar cu sexul, sau doar cu puterea fizică. E rău, e bine? Nu e nici rău, nu e nici bine, dar se poate mai mult decât atât. Fiecare om, fie bărbat, fie femeie, îşi poate depăşi oricând condiţia primelor trei chakre dominate de sex, putere şi durere. Dacă vor ajunge şi la chakra inimii, doar de ei depinde şi de nimeni altcineva. Dacă vor vrea să transceandă lumescul şi să urce spre spiritual cât mai sus, nimeni nu i-ar putea opri decât doar inerţia şi lenea lor interioară. Femeile urcă prin simţire către chakrele superioare dacă îşi depăşesc senzualitatea şi erotismul carnal, bărbaţii urcă prin raţiune şi discernământ, dacă îşi depăşesc ego-ul şi mândria.
Acei bărbaţi a căror cea de-a 7a chakră e deschisă, devin conştienţi şi sunt conectaţi permanent cu divinul, cu Sursa. E ca un canal care se deschide între ei şi această Sursă, e ca un du-te vino al informaţiilor care curge necontenit, uneori mai încet, alteori cu toată puterea, dintr-o parte în alta şi invers. Divinitatea oferă informaţia, bărbatul o preia şi o materializează, pentru ca mai apoi efectul acestei materializări să plece iarăşi către Sursă ca un pachet de energie din care întreg universul învaţă şi pune în balanţă...
Sunt bărbaţi autentici şi frumoşi la suflet care strălucesc prin prezenţă atunci când se recunosc ca fiind fiinţe luminoase. Cei conştienţi de aceasta, nu se lasă pradă nici senzualităţii, nici nu seduc, nici nu se lasă seduşi, nici nu domină, nici nu se lasă dominaţi, nici nu caută să convingă pe nimeni de adevărul lor, nici nu se lasă convinşi de adevăruri ce nu le aparţin, nici nu mai caută prin aşternuturi străine ceea ce oricum nu ar putea găsi, nici nu urmează vreun sistem sau vreun maestru, nici nu le cer altora să îi urmeze pe ei înşişi. Astfel de bărbaţi trăiesc liber şi necondiţionat, oferă libertate şi dizolvă condiţionările mentale ale celorlalţi. Îşi dau seama unde mai au de lucrat la ei înşişi şi pleacă ei singuri către o eventuală frică pe care o mai simt, pleacă acolo şi nu se întorc înapoi până nu o dizolvă şi pe aceasta.
Bărbaţii luminoşi rămân cu puterea în ei, nici agresivi, nici defensivi, uneori mai cad, dar repede-repede se ridică, căci nu-şi permit nici măcar o singură clipă să se despartă de fiinţa lor interioară...
Sunt şi bărbaţi plângăcioşi şi nemulţumiţi, frustraţi şi slăbănogiţi. Unii ca aceştia sunt masculii castraţi spiritual de către mamele sau partenerele lor de viaţă. Între timp, aceşti bărbaţi devin posaci, urâcioşi, ramoliţi, încrâncenaţi, cârcotaşi, ranchiunoşi, lipsiţi de bucurie, lipsiţi de chef de viaţă. Sunt şi aceştia un fel de vampiri toxici care îşi caută victime în rândul celor ce rezonează cu vaietul lor. Oriunde vor găsi o fiinţă din care să îşi hrănească nevoia lor de victimizare, nu o vor lăsa pe aceasta, până ce nu îşi vor sătura vampirul toxic din ei înşişi care se hrăneşte cu fluidele vibraţiilor joase întâlnite la cei care se lasă dominaţi de astfel de specimene. Vulturul îşi cunoaşte prada sa şi unde se află un stârv, acolo va coborî. Vampirul energetic îşi cunoaşte şi el prada atunci când cel cu care interferează se lasă de bună voie hărţuit spiritual. Uneori acest fel de bărbaţi se trezesc la viaţă şi parcă învie din propria cenuşă, mai ales atunci când întâlnesc o femeie îndeajuns de deşteaptă ca să îi facă pe aceştia să îşi depăşească neputinţa şi iarăşi să li se activeze puterea de creaţie, de bucurie, de frumos...
Sunt şi bărbaţi îngrijoraţi şi angoasaţi care cred că suferinţa e crucea lor şi singura cale de parcurs pentru ei în această viaţă. Ei îşi duc crucea îngrijorărilor cu stoicism. Nu se recunosc ca fiind în lumină, ci mai mult se identifică cu întunericul, adică cu lipsa, cu sărăcia, cu boala, cu necazurile, cu păcatul, cu învinovăţirea şi regretul. Şi aceştia sunt mai mult sau mai puţin traumatizaţi datorită credinţelor limitative cu care au cochetat de-a lungul timpului. Veşnic epuizaţi, căci sufletul lor pierde multă energie pentru acest chin al zădărniciei. Nu au ştiut niciodată să se bucure, nu au învăţat încă să râdă, nu au suportat niciodată să nu se mai ia atât de în serios. Cine i-ar putea înveseli pe unii ca aceştia? Doar o femeie care ştie exact unde să apese ca nefericirea acestor bărbaţi să iasă la iveală din străfundul sufletului lor şi să se scurgă din lăuntru către înafară. Dar pentru aceasta e nevoie de disponibilitatea lui şi de a ieşi din carapacea rigidităţii. Unele femei se sacrifică pentru astfel de bărbaţi, altele nu-i mai suportă şi ies singure din realitatea lor. Însă pentru unele, acest fel de bărbaţi nefericiţi reprezintă adevărate provocări de a reuşi să-i scoată pe aceştia din această inerţie şi din această lehamite care le tot mânîncă energia şi le tot fărâmiţează lumina netăiată a iubirii...
Dar sunt şi bărbaţi optimişti, pozitivi, energici, viguroşi, curioşi, creativi. Bărbaţi care îşi dau seama de rolul lor în această viaţă şi au puterea să şi-l asume pe deplin. Unii au venit de la început cu tot felul de calităţi şi virtuţi pe care şi le cultivă sau le pierd pe drum. Alţii, mai puţin înzestraţi, fac schimbarea de la slab, neputincios şi angoasat, la nivelul de minunat, magnific şi extraordinar, în urma unei mici conştientizări cu care viaţa îi răsplăteşte la un moment dat. Dar pentru asta e nevoie de un îndemn exterior sau interior, direct sau subtil, ascuns sau mai pe faţă. Iar pentru aceasta e nevoie să înveţi să asculţi glasul lăuntric şi să ai încredere în simţirea, autenticitatea şi originalitatea ta ca bărbat.
Totul se află acolo, în noi înşine, nicăieri altundeva!
Cristi Ciorcila
Sursa: http://cristiciorcila.blogspot.ro/