Sursa și resursa infinită a vieții

"Avem doar două alegeri în viață. Putem fi ori credincioși nouă înșine, ori ne putem trăda sinele. Nimeni altcineva nu este responsabil pentru fericirea noastră sau pentru lipsa noastră de fericire." Autoarea

Omul are capacitatea și potențialul necesare să iasă, prin propria putere a iubirii, prezentă în inima lui, din închisoarea minții. El se poate elibera, pe rând, de toate fricile stocate în acele programe mentale care i-au fost inoculate prin învățarea fricilor de-a lungul întregii sale evoluții, în toată istoria omenirii – conținută în inconștientul colectiv –, și poate să re-învețe să trăiască fericit.

O mulțime de informații în acest sens îi stau la dispoziție și poate să le parcurgă în pace și liniște, pentru a se cunoaște pe sine, pentru o cunoaștere de sine ca totalitate, prin propriul sine, conștient că este în viață. Însă folosindu-se de propria conștiință, prin libertatea spiritului omul poate deveni stăpânul propriei vieți. Pentru că în viața însăși se află fericirea pe care omul o caută dintotdeauna.

Cu alte cuvinte, fericirea nu se află în afara lui, ci în interior, acolo unde se află esența, sursa vieții. Omul are nevoie doar să devină conștient de puterea și imensitatea conștiinței sale de a fi om, care este lumina prezentă în sinele nostru. Iar prin iubire de sine, conștient de puterea de a fi fericit, trebuie să folosească doar energia vieții în iubire.

Conștient de valoarea vieții în sine, poate porni într-o călătorie de cunoaștere a sinelui propriu, ca parte integrată și integratoare a sinelui comun, a umanității. Procesul vindecării de nefericire presupune, așadar, o călătorie a cunoașterii de sine, spre interiorul ființei, pentru că doar acolo, unde este esența sa divină, omul își poate găsi sursa și resursa infinită a vieții: iubirea de sine, bunătatea, compasiunea, umanismul său ca fi ință spirituală.

Gigi Ghinea

Sursa: Cum m-am vindecat de nefericire - Editura Sian Books

Imagine: Eskipaper.com