Umbra, sora geamănă a sinelui tău real

Conştiinţa este o energie dinamică şi creativă. Ea nu este nici inertă, nici stagnantă, ci se dilată întotdeauna în direcţia în care se mişcă. Iubirea se acumulează întotdeauna pe fundamentul iubirii, aşa cum teama se acumulează pe fundamentul fricii. Umbra este impulsul care ne conduce inexorabil către suferinţă şi durere.

Cum este posibil ca acest lucru lipsit de viaţă şi iluzoriu să acţioneze asupra noastră? Răspunsul este simplu: deşi teama în sine nu este reală, puterea gândului care o cultivă este. Teama este ca un explozibil, iar gândul este racheta care îl duce la destinaţie. Mintea umană este creată pentru a fi un canal al divinului, şi singurul explozibil pe care ar trebui să îl ducă ea este cel al iubirii.

Noi suntem înzestraţi însă cu un liber arbitru, aşa că ne putem direcţiona gândurile oricum dorim. Mintea conştientă nu poate decât fie să îşi dilate iubirea, fie să îşi proiecteze teama, iar cea subconştientă nu face decât să amplifice gândurile minţii conştiente. Umbra nu este altceva decât mintea ta orientată împotriva intereselor tale.

Înainte de a cădea, Lucifer a fost cel mai frumos înger din cer. Înainte de a o lua razna, o celulă canceroasă este o celulă normală. În mod similar, umbra este propria ta gândire care se orientează într-o direcţie greşită. Este ura de sine deghizată sub forma iubirii de sine. Umbra este la fel de inteligentă ca şi tine, întrucât se foloseşte de inteligenţa ta, orientând-o însă către obiectivele fricii.

Ea are toate atributele vieţii, întrucât se hrăneşte din însăşi viaţa ta. De aceea, la fel ca orice altă formă de viaţă, dorinţa ei este să se autoprezerve. Ori de câte ori iubirea este aproape, umbra devine extrem de activă, întrucât doreşte să se ferească de propria ei anihilare. Ea ştie perfect că iubirea este singurul ei duşman real. Atunci când simte apropierea iubirii sau a luminii, umbra fuge imediat, pentru a-şi salva viaţa.

Ea încearcă prin toate mijloacele să invalideze, să suprime şi să conteste binele din tine, întrucât ştie că dacă îţi vei aduce aminte de lumina sinelui tău real, ea va dispărea. De aceea, se luptă din răsputeri pentru viaţa ei. De unde şi binecunoscuta frază: „Iubirea scoate la iveală tot felul de lucruri care nu au nimic de-a face cu ea. Spre exemplu, în cazul în care cunoşti pe cineva cu care simţi că ai o legătură sacră, tu eşti predispus să faci ceva stupid în prezenţa sa. Dacă ai şansa extraordinară de a-ţi împlini visele, există riscul să te sabotezi singur.

Aceasta este umbra: sora geamănă a sinelui tău real. Atât timp cât nu ne vom îndepărta în mod conştient de teamă, îndreptându-ne către iubire, energia dinamică a fricii va continua să acţioneze ca o forţă distructivă care nu ia prizonieri. Ea ne poate conduce către cele mai variate incidente, de la cele minore, cum ar fi faptul că spunem ceva stupid, dar fară însemnătate, la cele majore, care pot avea consecinţe devastatoare pentru viaţa noastră.

De aceea, nu trebuie să îi subestimăm niciodată puterea şi nu trebuie să ne îndoim de capacitatea ei de a ne face rău, căci umbra ne conduce întotdeauna către durere, mai lent sau mai rapid, după cum este cazul.

Deepak Chopra

Sursa: Efectul umbrei - Editura ADEVĂR DIVIN

Imagine: LivingNow Magazine